Banatul de munte – Primele amenajări hidrotehnice pe Bârzava

Lucrările de amenajare a râului Bârzava pentru plutărit au început în 1783 prin construirea de diguri, greble, lacuri de depozitare, iar din 1785 a început efectiv plutăritul. S-au construit 3 greble pentru scoaterea din apă a lemnelor la Reşiţa, Câlnic şi Bocşa.

    Din cauza cheltuielilor mari de întreţinere şi reparaţii, cât şi a debitului variabil al Bârzavei pe parcursul anului, în 1803 s-a abandonat plutăritul lemnelor pe râu, iar conducerea uzinelor a obţinut de la Camera imperială dreptul de a utiliza munca a 1556 ţărani, pe timp de 25 de ani, să efectueze robota la transportul mangalului. În 1806 a fost construită şoseaua Reşiţa - Văliug pentru transportul cu care a mangalului.
    După trecerea la administraţia civila a Banatului şi ca urmare a cheltuielilor mari de întreţinere a drumurilor, s-a reluat ideea de a transporta lemne pe apa Bârzavei.

   În 1864 a fost construit barajul de la Klauss pentru reglarea debitului de apă pe Bârzava, în vederea transportului lemnelor prin plutărit. Construcţia s-a făcut la 8,5 km amonte de Văliug, din buşteni de brad cioplit cu umplutură de piatră, la o înălţime maximă de 11,5 m, cu o lungime de 76 m, cu un deversor de 8,4 m care avea o înălţime de 1,6 m. A fost prevăzut cu două goliri pătrate manevrate cu stavile de 1,4 m, respectiv 1,9 m, pentru eventuala golire a barajului şi evacuarea nămolului în aval. Barajul avea un volum de 140.000 mc. apă care permitea transportul a cca. 10.000 mc. lemne din martie până în august.

   În 1865 reîncepe plutăritul lemnelor pe Bârzava pe o distanţă de 38,8 km, de la Klauss- unde a fost construit barajul- până la Land, cu o diferenţă de nivel de 458m. Nivelul necesar al apei pentru plutărit a fost de 0,5-0,6 m, cu o viteză medie de 1,8 m/s. Întregul traseu era parcurs în 6 ore5.
   În 1894 barajul de la Klauss a fost reparat. Cu o înălţime de 14 m, o suprafaţă de 5 ha şi un volum de 0,25 mil mc. fiind construit din pământ compactat combinat cu lăzi suprapuse umplute cu piatră şi a funcţionat până în 1917.

 Fragment din "Istoricul hidroamenajărilor de pe Bârzava superioară" - ing. Chira