Povestea e simplă. Înainte de demolare, în această clădire funcţiona o discotecă a unui renumit interlop din Reşiţa. Pentru o discotecă e nevoie de un sistem de alimentare destul de serios şi realizat la un anumit standard. Vă puteţi imagina ce improvizaţii s-au putut face, dacă s-a produs un astfel de incendiu, care a îngenunchiat acest edificiu...
Alte voci spun că patronul discotecii dorea să cumpere clădirea şi nereusind sa facă acest lucru a dat foc intenţionat.
Astăzi nu cred că mai e cineva interesat de ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. Răul a fost facut şi tot ce ne mai rămâne, sunt amintirile, un film vizionat acolo, un spectacol sau o manifestare.
Aşa arăta sala de spectacole în vremurile bune.
Cele 888 de locuri simbolizând cele 8 ore de muncă, 8 de odihnă şi 8 de recreere au fost reduse la ZERO!
Postări
6 comentarii :
[...] Demolarea unei embleme Sat Jan 08, 2011 0:01 am Cu ceva timp în urmă am postat articolul Cinematograful „Casa Muncitorească”. Astăzi doresc să vă prezint o serie de fotografii de la un moment mai puţin plăcut….demolara ei. Povestea e simplă. Înainte de demolare, în această clădire funcţiona o discotecă a unui renumit interlop din Reşiţa. Pentru o discotecă e nevoie de un sistem de alimentare [...] [...]
Când văd că ne îngropăm trecutul, mai bun, mai rău, mă cuprind sentimente de revoltă, de ură față de cei ce fac „tabula rasa” la Reșița și la București. Calea Griviței - Buzești locul studenției mele, a fost demolat, indiferent că în zonă au fost case „monument istoric”. Avem în schimb monstruozități arhitectonice precum turnurile de la intrarea în complexul expozițional de la „Piața presei libere” (Casa scânteii) girate de cuplul de primari Băsescu- Videanu.
Va fii interesant de vazut ce se va construi in loc, dat fiind ca s-a pornit un santier acolo, fara a prezenta pe placa care indica santierul si o imagine cu cladirea viitoare. Prin constructia viitoare, conform avizului de demolare dat de comisia de monumente, este conditionata refacere fatadei fostului cinematograf catre strada. Sa speram ca va fii bine....
Multumesc pentru informare, voi fi cu ochii pe viitoarea constructie!
Casa Muncitoreasca a fost o parte din viata mea. Acolo am vazut multe filme. Acolo in fata ei era statia de autobuz, unde ani in sir, zi de zi, coboram sau urcam, eu lucrand la Hala Noua. Acolo pe vremea cand nu era inca dezvoltat Govandarul, era ,,corzo,, adica locul central de preumblare in mai toate zilele, dar mai ales dumineca.
Cat sunt eu de barbat, dar cand am vazut prima oara dezastrul, sau umezit ochii. Ceva sa rupt in mine, dar si din acest oras. Acum acel loc, toata zona, pare aproape pustie fata de cum a fost. Nici la orele de cand se termina si incepe un nou schimb la uzina, nu mai este animatia ce a fost candva. Parca si uzina pare bolnava.
Totusi astept cu nerabdare sa vad acea fatada a fostului cinematograf, daca se va face. Macar atat, spre aducere aminte.
In 1968, nu mai stiu exact data, a rulat un film de 3 ore documentar. Mondo Cane. Se arata in acel documentar din toata lumea faptul divers. Cineva a avut ocazia sa vada acel film in acele timpuri, la Viena. Acolo, zice el, ca a durat 7 ore filmul. La noi cenzura comunista a ,,taiat,, faptul divers din ,,Lagarul Socialist,, adica 4 ore de film. Poate acum ar trebuii un documentar cu distrugerile haotice din Romania post revolutionara. Cat ar dura acel documentar oare?
O viata intreaga!
Trimiteți un comentariu